miercuri, iulie 07, 2010

Yahoo. Cine sunt yahooii

Cine sunt yahooii
Monica Patriche

Ce semnificaţie are cuvântul yahoo, pe care îl adăugăm foarte mulţi dintre noi la sfârşitul propriilor adrese de e-mail? De unde vine acest cuvânt?
Merită amintit următorul fragment scris de Jonathan Swift în cartea sa Călătoriile lui Gulliver: "houyhnhnmii nu au în limba lor un cuvânt care să exprime ceea ce e rău, afară de vorbele pe care le folosesc cu privire la urâţenia şi răutatea yahooilor. Astfel, pentru a exprima prostia unui servitor, greşeala unui copil, tăietura pe care le-o face la picior vreo piatră, vremea urâtă care nu mai conteneşte şi altele de felul acesta, ei adaugă la toate cuvintele epitetul de yahoo, de pildă: hhnm yahoo, whnaholm yahoo, ynlhmnd wihlma yahoo, iar o casă prost construită este ynholmhmrohlnmw yahoo."
Să reintrăm pe tărâmul copilăriei şi să facem un efort de a ne reaminti patria a patra a Călătoriilor lui Gulliver, intitulată Călătoria în ţara houyhnhnmilor. Cuvântul houyhnhnm, ne explică autorul, înseamnă cal, dar tâlcuit din punct de vedere etimologic înseamnă desăvârşirea naturii. Făpturile acestea cu înfăţişare de cal trăiau călăuziţi de raţiune şi erau de o moralitate superioară. În limba lor nu exista vreun cuvânt care să exprime minciuna sau prefăcătoria. Ceea ce înţelegeau ele în legătură cu minciuna se referea la faptul că, deoarece rostul vorbirii este de a ne înţelege unul pe altul şi de a afla ceea ce nu ştim, atunci când cineva spune ceea ce nu este, vorbirea lui ajunge să nu mai aibă nici o noimă. De asemenea, lipseau din vocabularul respectiv cuvinte ca putere, cârmuire, război, lege, pedeapsă. Virtuţile acestor fiinţe l-au făcut pe narator să vadă faptele şi patimile omului într-o altă lumină şi să îndrăgească atât de mult adevărul, încât se hotărâse să-i jertfească totul.
Ţara houyhnhnmilor exprima ideea că raţiunea învinge forţa brutală. În antiteză cu personajele raţionale şi foarte morale, yahooii erau inferiori prin felul lor de a arăta şi de a fi. Sentimentul lor dominant era ura, ei descoperind hidoşenia la semenii lor, niciodată la ei înşişi. Plini de lăcomie, voiau să aibă toată mâncarea. În lipsa vreunui vrăjmaş, se încăierau între ei. Zgârcenia. Şi pofta fără margini îi făceau nesuferiţi, plăcându-le mai mult ceea ce puteau fura. Din cauza murdăriei şi lăcomiei se îmbolnăveau. Acolo boala era caracteristică doar acestor fiinţe inferioare, chiar numele maladiei era kneayahoo, sau răul yahooului.
Yahooii nu aveau înclinaţie spre curăţenie, ei iubeau tot ceea ce era scârbos şi murdar. Îi caracterizau viclenia, răutatea, trădarea şi răzbunarea. Fiind atât de lipsiţi de virtuţi, conducătorii acelui ţinut se întrebau dacă nu cumva ar trebui exterminaţi. Argumentele celor hotărâţi să pună în aplicare această idee erau că yahoii sunt "animalele cele mai murdare, mai gălăgioase şi mai pocite pe care le-a zămislit vreodată natura", de asemenea fiind "şi cele mai încăpăţânate, mai îndărătnice, stricătoare şi răutăcioase".
Superioritatea houyhnhnmilor provenea din principiile lor de viaţă, bazate pe cultivarea virtuţilor şi a raţiunii, pe care patima şi interesele nu o tulburau niciodată. Dintre virtuţi, prietenia şi bunăvoinţa erau cele mai de seamă. Unirea celor de sexe opuse avea ca scop numai procrearea. Îşi învăţau tinerii să fie cumpătaţi, harnici, curaţi şi să facă exerciţii fizice. Educaţia era de o mare importanţă.
Istoria acestui popor plin de virtuţi nu avea întâmplări de seamă, astfel că putea fi ţinută minte cu uşurinţă. Houyhnhnmii nu se îmbolnăveau şi nu aveau nevoie de doctori. Moartea nu-i speria. Erau de părere că, atunci când se întâlnesc două persoane, o clipă de tăcere poate înviora convorbirea şi că o fiinţă raţională nu trebuie să fie silită să facă ceva, ci doar să fie sfătuită şi îndemnată.
Antiteza folosită şi descrierea unei ţări imaginare au scopul evident şi de fapt, mărturisit de autor, de a-i face pe aceia care se socotesc fiinţe raţionale să se ruşineze de păcatele lor. Yahooii, ca înfăţişare şi fel de a fi, seamănă prea mult cu oamenii. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.