Agheasma Mare

Cuvantul „agheasma“(gr. aghios -sfintire) inseamna sfintire si denumeste atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma Mare se sfinteste doar de doua ori in cursul unui an: in Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), dar si pe 6 ianuarie, cu ocazia sarbatorii Botezului Mantuitorului. Apa la Boboteaza este sfintita printr-o randuiala speciala si de aceea consumul acesteia cunoaste o perioada restransa. Astfel, Agheasma Mare se poate lua timp de 8 zile incepand cu sarbatoarea Botezului Domnului. Prefericitul Patriarh Daniel marturisea intr-o predica inchinata Botezului Domnului: "Agheasma Mare se gusta in fiecare zi, opt zile de la rand, pe nemancate. De ce opt zile si nu sapte? Pentru ca, asa cum spune intr-o rugaciune, ea este curatitoare spre viata vesnica. Gustand opt zile din apa aceasta, ne aducem aminte de botezul nostru, care a fost savarsit pentru ca noi sa avem arvuna vietii vesnice, mantuirea si dobandirea vietii vesnice. Cifra 8 este simbolul vesniciei. Deci, opt zile la rand gustam apa aceasta, ne sfintim, ne intarim si inmultim in noi harul pe care l-am primit la botez - fara ca aceasta sa fie o repetare a botezului, bineinteles -, ne curatim si devenim mai iubiti de Dumnezeu-Tatal, mai intariti in credinta de catre Dumnezeu-Fiul si mai sfintiti de catre Duhul Sfant".

Sunt si cazuri cand anumiti credinciosi, opriti de la Sfanta Impartasanie din cauza unor impedimente, pot lua Agheasma Mare cu binecuvantarea duhovnicului si dupa cele 8 zile recomandate de Biserica. Important este sa stim ca Agheasma Mare nu inlocuieste Sfanta Impartasanie. I se permite credinciosului sa guste din aceasta apa sfintita nu pentru ca ar fi identica cu Trupul si Sangele Domnului, ci pentru a nu-l lasa pe om la propriile puteri in lupta cu patimile.

Agheasma Mare se ia dimineata, pe nemancate, inaintea anafurei iar atunci cand credinciosul se impartaseste, dupa aceasta.

Prin gustarea din aceasta apa, credinciosul nadajduieste sa fie ferit de rele si de toata intinarea. Aceasta apa sfintita de Duhul Sfant, prin rugaciunile preotilor, are multe feluri de lucrari: "Si-i da ei (apei) harul izbavirii, binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe ea izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsa, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta..."

In vechime, sfintirea apei la Boboteaza era facuta pentru botezul catehumenilor, care avea loc in ajunul sarbatorii. Randuiala slujbei de sfintire a apei este atribuita Sfantului Sofronie, patriarh al Ierusalimului († 638).

Slujba pentru Agheasma Mare este una solemna. Se iese in procesiune in fata bisericii, sau uneori se merge la o apa curgatoare, cu prapori, cruci si icoane. Sfintirea apei se face in afara bisericii pentru a ne arata ca venirea Domnului Iisus Hristos in lume are ca scop mantuirea intregii lumi. Acolo se citesc paremii, apostol si Evanghelie si ectenie mare cu cereri speciale pentru sfintirea apei. Sunt rostite rugaciunile compuse de Sfantul Sofronie al Ierusalimului si apoi se sfinteste apa de trei ori.

Cu aceasta apa se sfinteste si spatiul unde locuim si unde lucram pentru ca este aducatoare de binecuvantare. Crestinii obisnuiesc sa stropeasca cu agheasma si pamantul si animalele din gospodarie, avand credinta ca aceasta apa aduce ocrotire si binecuvantare de la Dumnezeu. Aceste acte ne descopera ca sfintirea apei de Boboteaza are drept scop sfintirea intregii creatii.

Adrian Cocosila