Misterioasa inscriptie despre Mesia-Iisus

Undeva, in pustia Iehudei, in valea Iordanului, prin locurile sacre evreiesti si crestine, unde a fost prima capitala a regelui David, iar Iisus s-a botezat si a savarsit minuni, sau prin pesterile de la Marea Moarta, unde se spune ca printre esenieni ar fi trait primii evrei crestini, a fost descoperita o tabla din piatra (foto) cu scriere ebraica veche, care ar putea schimba fundamental tot ce s-a stiut si s-a scris despre Mesia. Ieri, la Ierusalim, prof. Israel Knohl a prezentat descifrarea textului la Simpozionul organizat cu prilejul implinirii a 60 de ani de la descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta-Qumram.
Nu se stie care e locul exact unde a fost dezgropata piatra cu inscriptia misterioasa. Cand e vorba de obiecte arheologice de mare valoare istorica, negustorii de antichitati cauta sa ascunda in genere obarsia lor si cum au ajuns sa le detina. In clipa de fata, aceasta tabla de piatra care vorbeste de Mesia, posibil chiar de Iisus, se afla in posesia colectionarului de antichitati David Jeselsohn din Zurich, Elvetia. Muzeul National al Israelului duce in prezent tratative cu Jeselsohn pentru achizitionarea obiectului si expunerea sa in muzeul din Ierusalim. In urma cu un an, textul a fost publicat in revista universitara "Cathedra", care apare la Tel Aviv, iar israelienii Ada Iardeni si Beniamin Elitzur, primii arheologi si specialisti in limbi semitice, care au incercat sa-l descifreze, au fost surprinsi de sensurile lui mesianice.

Cel asteptat si cel respins
Ceea ce au inceput Iardeni si Elitzur a desavarsit profesorul Israel Knohl care, studiind textul, a declarat ca nu numai crestinii au crezut in Mesia care a murit si a inviat dupa trei zile, ci si evreii. O asemenea afirmatie, din partea unuia dintre cei mai distinsi profesori israelieni, a creat, cum era de asteptat o imensa valva in lumea stiintifica si religioasa israeliana si in­ternationala. Dupa cum sta scris in Legea evreiasca, Mesia (in ebraica Mashiah, Unsul, Salvatorul, Izbavitorul) urmeaza sa vina la sfarsitul vremurilor. Termenul Mashiah apare pentru prima oara in Vechiul Testament in cartea Leviticul, si desemna la origine o persoana investita cu o misiune divina. Dupa distrugerea Primului Templu din Ierusalim de catre babilonieni, Mesia a fost asociat cu ideea mesianica de restaurarea Templului si de revenire a poporului evreu din exil in tara natala. Utopia pe care o purta Mesia anunta vremea fericirii si a dreptatii, in care omenirea va trai in pace si armonie si va slavi un singur si unic Dumnezeu. Bineinteles, de Mesia era strans legata speranta in Invierea Mortilor. In anii stapanirii romane, cand viata evreilor era deosebit de grea, ia nastere si se propaga speranta unui Mesia supranatural, un Mantuitor, "Fiul Domnului". Printre evreii antici traiau si evrei pentru care Mesia nu era o fiinta supranaturala, ci om si fiu al omului, un vestitor al noului. Cand acestia au recunoscut in Iisus pe Mesia, majoritatea poporului evreu l-a respins si a refuzat sa vada in el pe Fiul Domnului. Tabla descoperita acum in Tara Sfanta poate lumina acest moment obscur din istoria evreilor si a inceputurilor crestinismului. Dintotdeauna, de la Marii Rabini ai antichitatii iudaice si pana la rabinii din zilele noastre, iudaismul a respins credinta conform careia Mesia a murit, a inviat dupa trei zile si a urcat in ceruri. Aceasta dogma deosebeste in mod absolut credinta crestina de iudaism. De-a lungul ultimelor doua milenii, aceasta credinta a provocat dezbateri teologice crancene intre crestini si evrei si a provocat multe varsari de sange nevinovat. Iata insa ca acum vine un erudit israelian si, pe baza unei inscriptii misterioase, datata din anii celui de-al doilea Templu, adica din anii lui Iisus, dovedeste ca aceasta credinta intr-un Mesia care moare si inviaza dupa trei zile a fost cultivata si sustinuta de evrei chiar si in anii dinaintea nasterii lui Iisus.

Viziunea ingerului Gabriel
Istoricul Bibliei si al Talmudului, Israel Knohl, a reusit sa descifreze si cuvintele tocite de vreme ale inscriptiei, pe care a botezat-o "Viziunea lui Gabriel". E un text datat din perioada nasterii lui Iisus, cuprinzand citate mesianice biblice si legate de Ingerul Gabriel. "E un text revolutionar, a declarat ieri profesorul israelian, la Conferinta Internationala organizata la Muzeul Israel din Ierusalim, cu prilejul implinirii a 60 de ani de la descoperirea Manuscriselor de la Marea Moarta-Qumram. Textul schimba imaginea pe care noi o avem despre Iisus si vremea sa si ne ofera vertebra lipsa din lantul istoric dintre iudaism si crestinism. Am sesizat o perspectiva evreiasca necunoscuta, ca sangele varsat de Mesia a fost necesar pentru salvarea nationala. Ideea unui Mesia care sufera, moare si reinvie dupa trei zile era cunoscuta de iudaismul premergator lui Iisus. Ideile esentiale ale mitului lui Iisus au existat in credinta iudaica. In textul amintit exista 80 de randuri, in al 78-lea vorbindu-se de Ingerul Gabriel care il invie, trei zile dupa ce a murit, pe "Sar-Ha Sarim" (in ebraica - Ministrul Ministrilor, Conducatorul). Profesorul israelian spune ca este vorba de "Mesia, fiul lui Iosif", Mesia care apare si in alte texte ebraice vechi, in paralel cu termenul "Mesia, fiul lui David". Profesorul israelian e convins ca inscriptia ofera o intelegere mai ampla a figurii lui Iisus-conducatorul national evreu: "Daca a existat o traditie evreiasca al lui Mesia care a reinviat dupa moarte, atunci putem vedea in Iisus pe Mesia poporului evreu care alege moartea din credinta ca sangele pe care il varsa il va indemna pe Dumnezeu sa aduca izbavirea lui Israel.
Aceasta ofera o noua inter­pretare a suferintelor lui Iisus si-l prezinta intr-o lumina profund national evreiasca. Iisus n-a murit pentru a spala pacatele oamenilor in general, cum pretind crestinii, ci pentru izbavirea lui Israel".
Cuvintele istoricului vor provoca, fara indoiala, dezbateri istorice, dar mai ales teologice, furtunoase.
Tesu SOLOMOVICI
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=239894&data=2008-07-08