"Patriarhia nu a dat niciodat� aviz de d�râmare"

Inginerul Eugeniu Iord�chescu, expertul în translarea bisericilor
"Elena Ceauşescu se credea mai puternic� decât Dumnezeu"
de Christian Levant


Adev�rul l-a g�sit pe omul care, împreun� cu fostul scânteist şi demnitar roşu I.D. Cump�naşu, a salvat bisericile Capitalei României de la distrugere, de la furia oarb� a doi dictatori sceleraţi şi f�r� nici un Dumnezeu. Este vorba despre inginerul Eugeniu Iord�chescu, un adev�rat "patriarh al sistematiz�rii" Bucureştilor, va povesti cum l-a cunoscut şi cum a colaborat cu directorul de la Culte, I. D. Cump�naşu, pe vremea demol�rii şi/sau transl�rii unor monumente de cult seculare.

Ceauşescu d�dea din mân� şi toat� armata din spate f�cea acte
- Cum l-aţi cunoscut pe fostul şef al Cultelor I.D. Cump�naşu şi cum aţi colaborat cu dânsul la salvarea bisericilor de la darâmare, de la distrugere?
- În perioada aceea, a demol�rilor, a sitematiz�rii, domnul Cump�naşu era şef la Culte. Preşedinte se numea atunci. Or, pentru orice demolare era nevoie de avize de la diverse departamente. Ceauşescu nu f�cea abuzuri. Mulţi ziceau c� d�dea din mân� şi gata. D�dea din mân�, dar toat� armata aia care era în spate trebuia s� fac� acte. Deci, dac� e s�-l condamne cineva pe el, pe mine sau pe dumneata, este greu. Uite aici decretul Consiliului de Stat din �81 pentru translarea imobilului din Bdul Republicii, translarea Bisericii Capra, de pe şoseaua Pantelimon, translarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului, translarea Bisericii Sf. Ioan Nou. Ca s� se ajung� la acest Consiliu de Stat trebuia s� se fac�, de c�tre investitori, cum era cazul Prim�riei Capitalei, care se ocupa de aceast� sistematizare, s� fac� nişte forme, s� aib� avize. şi în cazul de faţ�, pentru c� vorbim de biserici, trebuiau luate avize de la Departamentul Cultelor, unde preşedinte era domnul Cump�naşu. La niciuna dintre bisericile care s-au propus de c�tre Institutul Proiect Bucureşti, domnul Cump�naşu nu a dat aviz negativ, adic� s� zic�: "Nu, domnule, d�râmaţi-o şi nu o mutaţi". La toate a dat avizul pozitiv. Ceea ce însemna c� Departamentul Cultelor îşi însuşea propunerea. Realitatea e c� eu trebuia s� m� duc s�-i demonstrez, cu planul, unde se duc� biserica, ce vreau s� fac cu ea. şi probabil c� domnul Cump�naşu avea şi o curiozitate legat� şi de faptul c� fata lui era arhitect� şi simţea ceva deosebit pentru sistematizarea oraşului şi nu era împotriva soluţiei mele.

Au mai c�zut şi alte biserici, pentru c� pofta a venit mâncând
- Spuneţi-ne, împreun� cu şeful Cultelor, I.D. Cump�naşu, l-aţi convins pe Ceauşescu?
- Nu, nu, eu n-am avut nicio leg�tur�. Aceast� metod� a transl�rii s-a aplicat peste tot în lume. Convingerea lui Ceauşescu a f�cut-o viceprimarul de la data respectiv�, inginerul Iordache. S-a f�cut o machet� foarte mare, cu toate arterele care urmau s� fie sistematizate. şi pentru c� se poate face o demolare, trebuiau s� se obţin� avize, iar pentru biserici trebuiau avize de la Departamnetul Cultelor. Domnul Cump�naşu nu s-a opus niciodat�. De câte ori m-am dus la el cu avize, era întru totul de acord. Singurul lucru era c� discuta cu mine pentru ca s�-l fac s� înţeleag�, s�-i explic. şi s� v� mai spun de Iordache. Era una dintre biserici, Schitul Maicilor, chiar pe amplasamentul unde este Casa Republicii. Mai erau acolo înc� nişte bisericuţe, dar erau mult mai obosite şi au fost d�râmate. A d�râmat una, care se chema Sf. Nicolae. Acolo, decât asta a c�zut. Au mai c�zut şi alte biserici, pe urm� din Dealul Spirii, mai departe de zona aia, pentru c� pofta a venit mâncând, mereu s-au extins pentru Casa Poporului. şi Iordache, venind şi v�zând care este volumul de lucru, eu i-am spus: "Tovar�şe vicepreşedinte, daţi-mi voie s� fac transmutare", aşa îi zicea atunci la metoda asta. şi el, Iordache, s-a dus şi a spus mai departe. În ce împrejurare, nu ştiu, era în �81. În �82 am avut prima ridicare şi am mutat Schitul Maicilor, care a avut şapte mişc�ri în spaţiu.
- De ce Ceauşescu, care începuse s� d�râme, a acceptat totuşi transmutarea?
- Pentru c� începuse presa str�in� şi radiourile s� vorbeasc� despre demolarea oraşelor şi satelor. şi, sub presiunea acestora, a acceptat. şi a acceptat mai mult el. Ea s-a opus. Într-una din vizitele când mutam biserica, eram pe la mijlocul drumului, ea i-a zis lui: "Ai v�zut, m� Nicule, c� au reuşit?!". Semn, c�, probabil, ei îi spusese, ca s-o linişteasc�: "Las�-i m�, c� tot n-o s� fac� mare lucru!". Deci, ea era pornit�, ea era împotriv�.

La Sfânta Vineri erau deja dou� tabere, tab�ra Pan�, de partea lui Ceauşescu, şi tab�ra Necşoiu, de partea Elenei
- Chiar erau f�r� nici un Dumnezeu oamenii �ştia, Nicolae şi Elena Ceauşescu?
- Era un lucru evident c� Elena Ceauşescu nu avea nici o fric� de Dumnezeu. Ba, din contr�, ea se credea mai puternic� decât Dumnezeu. S� v� povestesc cum a fost la Biserica Sf. Vineri. Are loc vizita oficial�. Erau deja dou� tabere: tab�ra lui Pan�, de partea lui Ceauşescu, şi tab�ra lui Necşoiu, de partea Elenei. şi, dup� vizita care a avut loc la prânz, s-au întors în prim�rie, şi, pân� s� se redacteze nota de cancelarie, Necşoiu, cu alt� grup� care ţinea cu ea, primise dispoziţie de la ea ca s� d�râme Sf. Vineri. Era într-o vineri, v-am spus. Vizita s-a terminat la ora unu şi, aproximativ într-o or�, o or� şi jum�tate, a fost chemat p�rintele paroh Gelu şi a început demolarea.
- Spuneţi-ne, v� rog, patriarhul nu a avut nici un cuvânt de spus la Sf. Vineri sau la celelalte biserici demolate?
- Dac� ar fi s� vorbim aşa, despre Sf. Vineri, eu lucram la proiectul transmut�rii, a fost o chestiune prin surprindere. Dar vreau s� v� spun c� aşa cum se cerea avizul Departamentului Cultelor, aşa se cerea şi avizul patriarhiei. şi atunci, pentru toate bisericile care s-au demolat sau s-au mutat, patriarhia nu a dat nici un fel de aprobare. Mulţi spun c� patriarhia dat aviz. N-a dat. Patriarhia nu a dat niciodat� aviz de d�râmare. Chiar la Schitul Maicilor a fost o problem� pân� când au fost de acord. Justin Moisescu i-a spus unui alt episcop, Roman, de faţ� cu mine: "M�i, Romane, tu crezi c� dac� noi nu suntem de acord cu mutatea, ei o vor l�sa acolo?" În ce-l priveşte pe domnul Cump�naşu, ţin înc� o dat� s� v� spun c� am colaborat foarte bine, legat de toate obiectivele de cult cu care m-am confruntat. Dânsul a participat la ele, m-a felicitat şi a c�utat, pe cât a fost posibil, s� le salveze, nu s� le lase la demolare.

http://www.adevarulonline.ro/2006-09-30/Dosar/elena-ceausescu-se-credea-mai-puternica-decat-dumnezeu_200111.html