Marturii despre Hristos: SCRISOAREA RAPORT A LUI PUBLIUS LENTULUS catre IMPARATUL ROMAN TIBERIU

SCRISOAREA RAPORT A LUI PUBLIUS LENTULUS
proconsul, funcţionar roman în regiunea Tigrului şi Sidonului,
către Împăratul Roman TIBERIU

“Majestăţii Voastre şi stimatului Senat al Romei;
Din partea Senatorului Lentulus Publius proconsul, salutare!
Am aflat că doriţi să ştiţi cele ce acum vi le comunic prin această scrisoare: trăieşte aici un om care se bucură de mare faimă, anume Iisus Hristos.
Poporul îl numeşte “Profet al Adevărului”, iar ucenicii zic că este "Fiul Omului", cel ce a făcut cerul şi pământul şi toate cele ce au fost şi vor mai exista în univers!
Şi-ntr-adevăr, Împărate, în fiecare zi se aud minuni din partea acestui Iisus Hristos.
Printr-un singur cuvânt, el dă viaţa morţilor şi sănătate bolnavilor. Este de statură mijlocie (procerus statura, mediocris et spectabilis)şi de o frumuseţe fără seamăn, uimitoare, şi seamănă cu mama lui care este cea mai frumoasa femeie din lume.
Părul sau este ca aluna coaptă şi îi coboară până la umeri: se împarte în două prin mijlocul capului, după obiceiul locuitorilor din oraşul Nazaret.
Fruntea lui este lată, exprimând inocenţă şi linişte. Nicio pată, sau zbârcitură, nu se vede pe faţa lui puţin rumenă. Nasul drept, buzele subţiri, expresia nobilă, nu prezintă niciun argument pentru vreo critică logică, iar barba sa bogată, şi de aceeaşi culoare cu părul, este lungă şi se desparte în două prin mijloc.
Ochii săi sunt albaştri-vineţi, blânzi şi senini. Privirea lui este însă aşa măreaţă, încât insuflă respect tuturor celor care îl privesc şi care se văd siliţi să-l iubeasca şi să se teamă de el.
Lumina revărsată de faţa lui, este ca lumina soarelui, aşa încât este cu neputinţă a o privi cineva mai îndelung. Inspiră teamă acea lucire.
Când însă povăţuieşte şi sfătuieşte, face aceasta plângând şi atrage iubirea şi respectul ascultătorilor.
Se asigură că niciodată nu a râs, dar ochii lui veşnic lăcrimează.
Braţele şi mâinile lui sunt foarte frumoase. Este foarte plăcut când vorbeşte, dar foarte rar iese în lume.
Cât despre învaţătură, el atrage atenţia întregului Ierusalim.
Cunoaşte perfect toate ştiintele, fără a fi studiat vreuna.
Călătoreşte desculţ, sau încălţat în sandale romane şi cu capul descoperit.
Se vorbeşte pe aici că asemenea om nu s-a mai văzut până acum prin părţile acestea.
Mulţi iudei îl cosideră chiar ca Dumnezeu; alţii îl denunţă că lucrează contra legilor Majestaţii Voastre. Mă revolt foarte contra acestor iudei pizmaşi.
Omul acesta nu a cauzat nicio nemulţumire niciunui om, niciodată.

Scrisă la Ierusalim, Grupul X, luna a IX-a,
Al Majestăţii Voastre,
prea smerit şi supus servitor:
PUBLIUS LENTULUS Proconsul

NOTĂ: Scrisoarea fost descoperită în Anglia, într-o bibliotecă particulară, în jurul anului 1865. A fost publicată iniţial într-un cotidian englez, apoi într-o revistă bulgară cu titlul „Nova svetlina izraveslovie”, de unde a ajuns să fie tradusă, în scurt timp, şi în limba română. Marturii despre Hristos (scrisoare publicata cu binecuvantarea PS Parinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului)

Diferite manuscrise variază de la textul de mai sus, în mai multe detalii: Dobschutz ("Christusbilder", Leipzig, 1899) enumeră manuscrise şi oferă o critica "aparte". Scrisoarea a fost tipărită în "Viaţa lui Hristos" de către Ludolph Carthusian (Köln, 1474), în Introducere "la lucrările Sf. Anselm" (Nürnberg, 1491). Potrivit manuscrisului din Jena, un anumit Giacomo Colonna a găsit o scrisoare în 1421 într-un vechi Document Roman trimis la Roma de la Constantinopol. Acesta trebuie să fie un document grec de origine, şi tradus în Latina în secolul al treisprezecelea sau al paisprezecelea, deşi a primit forma sa actuală in secolul al XV-lea sau XVI-lea. Cu descrierea sunt de acord cu portretul lui Iisus Hristos, întocmit de către Nichifor, Sf. Ioan Damaschin, si "Cartea Pictorilor" (De Mt. Athos). Munter ("Die Sinnbilder und der alten Kunstvorstellungen Christen", Altona 1825, p. 9) consideră el ca poate urmări scrisoarea până in vremea lui Diocleţian; Dar acest lucru nu este, în general admis. Scrisoarea lui Lentulus este cu siguranţă apocrifa: Nu a existat niciodată un guvernator al Ierusalim; Niciun Procurator de Iudeea nu este cunoscut a fi fost numit Lentulus, niciun guvernator roman nu ar fi abordat o astfel de tema la Senat, dar mai ales împăratul, nu ar fi angajat un scriitor roman care sa foloseasca expresii ca: "profetul adevărului"," Fiul Omului"," Iisus Hristos ". Primele două sunt expresii evreiesti, a treia este luata din Noul Testament. Scrisoarea, prin urmare, ne arata o descriere a Domnului nostru Iisus Hristos drept model de pietate imagistica.