„Mii de americani se convertesc an de an la Ortodoxie“

„Mii de americani se convertesc an de an la Ortodoxie“


- Interviu cu Herman Tristram Engelhardt jr., filosof Ĺźi medic american, fondatorul Bioeticii americane -

Domnule profesor, cum aĹŁi descoperit Ortodoxia?

Cel mai simplu r�spuns despre cum am devenit ortodox este acesta: prin harul lui Dumnezeu! Am 64 de ani şi am fost romano-catolic. În timpul liceului (am urmat cursurile unui liceu dominican) am citit o carte foarte bun� despre istoria creştinismului. Citind aceast� istorie, am realizat c� nu v�zusem înc� Biserica primar�, Biserica primului mileniu. Am întrebat-o pe c�lug�riţa care preda cursul de Istoria Creştinismului de ce nu am v�zut înc� aceast� Biseric�. Mi-a spus c� şi ea îşi pune astfel de întreb�ri şi m-a sf�tuit s� nu m� mai preocup de acest lucru. Câţiva ani mai târziu, când eram un b�iat de altar, am avut ocazia s� particip la o liturghie r�s�ritean� la care a slujit un episcop al credincioşilor ortodocşi palestinieni, uniţi cu Roma. Dup� slujb� episcopul m-a chemat şi mi-a zis: „Îţi voi spune ceva şi tu s� nu uiţi vreodat�. Întregul creştinism apusean va disp�rea. Adev�ratul creştinism va veni din R�s�rit. S�-ţi aduci aminte mereu de cuvintele mele!“ N-am ştiut ce s� înţeleg din aceste cuvinte. L-am întrebat şi pe tat�l meu, care nici el n-a ştiut ce s� zic� despre acele cuvinte. Aceste lucruri se întâmplau prin anii 1954-1955.
Am devenit un universitar şi, ca orice universitar, am privit lumea prin c�rţi, într-un mod mijlocit. Am început s� lucrez cu mulţi teologi romano-catolici, inclusiv cu un teolog care urma s� devin� cardinal, iar apoi chiar a fost propus pentru a fi ales pap�. Am început s� cercetez şi mai serios istoria bisericeasc�. Mi-a devenit foarte limpede c� nici Biserica Romano-Catolic�, nici Bisericile protestante nu puteau fi bisericile întemeiate de Hristos, pentru c� se schimbaser� atât de mult de-a lungul istoriei!
Deşi aveam o mare pl�cere intelectual� din discuţiile pe care le aveam cu prietenii mei romano-catolici (o patim� a oric�rui universitar pentru conversaţiile de bun� calitate), totuşi m� simţeam ca o persoan� cu dou� feţe. Lucram într-o instituţie în care îmi pl�cea foarte mult, dar ştiam c� nu era cea adev�rat�.

„Mi-am simţit rug�ciunea ascultat�“

Începusem s� simt o tensiune interioar� şi, într-o dimineaţ� prin 1988, în timp ce mergeam cu maşina spre universitate, m-am rugat aşa: „Doamne, dac� exist� o Biseric� adev�rat�, arat�-mi-o şi eu m� voi al�tura ei, indiferent cât m-ar afecta acest lucru“. Am avut un sentiment profund şi unic c� rug�ciunea mi-a fost ascultat�. Primul semn a ap�rut în mai puţin de dou� s�pt�mâni, când am primit acas� nişte invitaţii la un concert de muzic�, de la o biseric� ortodox� din Huston-Texas.
Am mers la acel concert împreun� cu soţia mea. Totul p�rea atât de diferit în acea biseric�. Şi-apoi, ne simţeam bine ca romano-catolici, de ce am fi renunţat la confesiunea noastr�? Totdeauna exist� aceast� ispit� s� nu te schimbi.
Tot în acel an am plecat la Berlin, împreun� cu soţia şi cele dou� fiice ale mele. Şi pentru c� în Berlin este foarte frig iarna, am hot�rât cu soţia s� mergem în Turcia, s� petrecem Cr�ciunul la Istanbul.
Am mers la slujba de Cr�ciun la biserica Patriarhiei Ecumenice, un loc foarte s�r�c�cios, dup� cum bine ştiţi. În biseric� erau în jur de 60 de persoane, care aveau vârste peste 60 de ani. În timpul Sfintei Liturghii una dintre fetele mele s-a întors c�tre mine şi m-a întrebat: „Nu-i aşa c� aceasta este Biserica cea adev�rat�?“.
Peste doi ani, eu şi familia mea, în Sâmb�ta Mare, ne-am convertit la Ortodoxie.
În acest moment m� simt obligat s� mulţumesc celor care s-au n�scut ortodocşi şi care au p�strat credinţa cea adev�rat�, aşa încât familia mea s� poat� veni la Biserica adev�rat�.

S-a adeverit profeĹŁia episcopului ortodox din Palestina?

Da, cu siguranţ� s-a împlinit…
Totuşi, creştinismul apusean rezist�...
La fiecare Sfânt� Liturghie spunem la Crez: „Cred într-una sfânt�, soborniceasc� şi apostoleasc� Biseric�“. Este vorba despre Biserica Ortodox�, şi nu despre alte biserici.
Nu ştiu cum a presimţit acel episcop ortodox palestinian, unit cu Roma, lucrurile care mi le-a spus, întrucât nu avea de unde s� cunoasc� problemele bisericii apusene. Îns� Biserica din Apus se afl� ast�zi într-un haos profund, cu mult mai profund decât cel în care se afla atunci când vorbeam cu episcopul acela, în 1953-1954.

Tehnologie versus credinţ�

Exist� vreo corelaţie între zonele mai slab tehnologizate şi cele în care credinţa se tr�ieşte la cote mai intense?

Este un punct de vedere mult prea simplist. Nu se poate corela progresul tehnologic cu decadenţa post-creştin�, cu îndep�rtarea de la valorile tradiţionale creştine. Cu siguranţ�, sunt mulţi factorii care produc secularizarea, îns� doar o analiz� riguroas� poate evidenţia corespunz�tor forţele implicate în acest fenomen. Sunt diferenţe majore între atitudinea americanilor şi a vest-europenilor faţ� de religie. Şi ambele regiuni sunt la fel de avansate din punct de vedere tehnologic. Este, aşadar, o greşeal� naiv� a corela, în mod necesar, progresul tehnologic cu secularizarea.
Dac� va încerca cineva s� priveasc� bisericile „din prima linie“ din Europa de Vest şi America, adic� cea catolic�, metodist�, episcopalian�, va sesiza cu uşurinţ� haosul în care acestea se g�sesc. Nimeni nu mai vrea s� devin� preot al acestor biserici. Num�rul seminariştilor din Biserica Romano-Catolic� a sc�zut din 1950 pân� ast�zi cu 90%. În acelaşi timp, baptiştii nu au aceast� problem� de recrutare a candidaţilor pentru preoţie. Rezult� c� Bisericile care se raporteaz� la un Dumnezeu viu şi nu doar la Dumnezeu ca un principiu, un temei al legii naturale (aşa cum au fost tentaţi dintotdeauna gânditorii romano-catolici s� se raporteze la Dumnezeu), au în continuare adepţi. Oamenii sunt însetaţi s�-L tr�iasc� pe Dumnezeu, nu de principii abstracte.
Bisericile care înţeleg c� a tr�i creştineşte înseamn� a nu te al�tura „revoluţiei sexuale“ decadente a secolului XXI înc� mai au familiile intacte, nu înregistreaz� avorturi şi au mulţi copii. Avem, aşadar, dou� tipuri de populaţie în Statele Unite.
Gândiţi-v� la num�rul înfricoş�tor de avorturi din România. Acesta nu este decât un rezultat al unui stil de viaţ� complet secularizat.

Criteriile apostolicit�ţii Bisericii

Pe de o parte, spuneţi c� Biseric� va fi cea gr�itoare a adev�rului în Occident, pe de alta, vorbiţi despre decadenţa Bisericii Catolice, Biseric� apostolic�, pentru ca la final s� vorbiţi despre succesul baptiştilor, care sunt foarte recenţi. Cum împ�c�m aceste lucruri?

Eu nu ştiu s� zic dac� Biserica Romano-Catolic� este mai apostolic� decât cea baptist�. Cred c� este o mare dilem�. Totuşi consider c� baptiştii înţeleg mai bine miza scrierilor creştine a primelor trei secole. Aceast� înţelegere a lor explic� de ce foarte mulţi dintre ei se convertesc la Ortodoxie, devenind chiar preoţi ortodocşi. E posibil ca ei, în inimile lor, s� fie mult mai aproape de Biserica apostolic�.
În afara Bisericii Ortodoxe, eu nu m-aş gr�bi s� mai numesc o Biseric� sau alta ca fiind apostolic�. Decât s� numim, pur şi simplu, o biseric� ori alta apostolic�, mai bine s� urm�m sfatul Evangheliei, de a ne uita la roadele credinţei lor. Cred c� acel episcop care mi-a vorbit despre dec�derea creştinismului apusean se referea la romano-catolicism.
Morala întregii discuţii este aceea c� dac� noi, ortodocşii, nu vom lua foarte în serios condiţia post-creştin� a vremurilor noastre, cu toate aspectele negative pe care aceasta le presupune, aspecte care îi afecteaz� cel mai mult pe tineri, îi vom pierde pe aceşti tineri.
Eu sunt şi medic şi am ocazia de a înv�ţa din experienţ�.
Experimentele puse în aplicare în Occident au eşuat lamentabil. În 1954, când am mers prima dat� în Italia, bisericile erau pline, puteai vedea preoţi pe str�zi. Era ca în România de ast�zi. Ast�zi, în Italia poţi vedea o biseric� goal� şi plictisit�.
Noi trebuie s� ne întreb�m cum putem evita ceea ce s-a întâmplat confesiunilor creştine apusene.
Modul în care înţeleg baptiştii americani s� p�streze etosul creştin în mijlocul familiei poate constitui un exemplu vrednic de urm�rit. Evident, aceasta nu are nici o leg�tur� cu urmarea înv�ţ�turilor lor de credinţ�, foarte multe fiind total greşite, datorit� rupturii de Tradiţia Bisericii. Vrednic� de atenţie este seriozitatea cu care ei abordeaz� morala, de pild�.
Walker Percy, un cunoscut nuvelist american care a murit în 1990, obişnuia s� le spun� prietenilor s�i: „Ar�taţi-mi un restaurant hitit!“. Neprimind nici un r�spuns, continua: „Atunci duceţi-m� la un restaurant evreiesc!“. Prietenii lui ştiau c� în oraş existau câteva restaurante cu specific evreiesc.
În urm� cu 3.500 de ani, hitiţii erau un mare imperiu şi o mare civilizaţie, iar evreii nu însemnau aproape nimic. Acest Walker Percy se întreba: „Cum de-au disp�rut hitiţii, iar evreii înc� sunt aici?“. Orice rabin evreu va r�spunde acestei întreb�ri în acelaşi fel: „Ne înv�ţ�m copiii s� se gândeasc� la Dumnezeu 24 de ore pe zi, şapte zile pe s�pt�mân�.“.
Noi, creştinii ortodocşi, trebuie s� p�str�m cu zel Noul Leg�mânt încredinţat nou� de Dumnezeu. Trebuie s� p�str�m corect� înv�ţ�tura şi s� primim în Biseric� pe toţi cei care vor dori s� vin�. Altfel, vom înc�lca porunca Domnului, de a propov�dui Evanghelia la toate popoarele.

„Este datoria noastr� s� convertim America“

Vorbiţi de o Ortodoxie care poate salva spiritual Occidentul. Totuşi Ortodoxia este foarte slab reprezentat� în aceste regiuni…

Biserica Ortodox� este biserica cu creşterea cea mai evident�, în Occident şi în special în Statele Unite. Exist� situaţii în care comunit�ţi întregi aparţinând altor confesiuni, împreun� cu preoţii lor, se convertesc la Ortodoxie. Sunt convins c� Biserica Ortodox� din America este preg�tit� s� converteasc� întreaga Americ�.

Şi ce va urma dup� aceasta? R�spândirea universal� a Ortodoxiei nu va coincide cu dispariţia ei, atunci când toţi vor uita motivele convertirii?

Nou� nu ne este greu s� r�mânem ortodocşi? Nu trebuie s� ne poc�im în fiecare zi? Este sarcina fiec�rui creştin ortodox de a-şi reaminti în fiecare zi ceea ce este el, ce înseamn� a sluji drept, a m�rturisi drept. Datoria noastr� de ortodocşi este de a-L asculta pe Dumnezeu, iar a prezenta lumii Ortodoxia reprezint� o dovad� de ascultare. Vorbim despre o obligaţie şi nu despre o opţiune! Convertirea Americii reprezint� o datorie a noastr� faţ� de Dumnezeu. Şi, odat� întâmplat acest lucru, vom face ceea ce facem şi acum pentru a ne p�stra credinţa. Câţiva apostoli au convertit întreg Imperiul Roman, inclusiv pe str�moşii românilor. Dar, din p�cate, acum, deşi o ţar� majoritar ortodox�, România are cea mai ridicat� rat� a avortului din lume. Aceasta arat�, în primul rând, cât de p�c�toşi suntem şi cât de necesar� este înnoirea tr�irii ortodoxe în noi înşine. Propov�duirea ortodox� trebuie s� o facem cu r�bdare, cu dragoste şi cu insistenţ�.

V� doresc succes în misiunea pe care o anunţaţi ca un program!

Nu-i misiunea mea, ci e datoria pe care Hristos ne-a încredinţat-o! S� fac o subliniere: nu-i vorba despre misiunea unuia sau a altuia, ci de datoria noastr� a tuturor, pe care Hristos ne-a încredinţat-o în Evanghelie. Eu sunt cel mai leneş dintre toţi. De la Dumnezeu trebuie s� cerem toat� t�ria pentru îndeplinirea poruncilor Sale.


De ce sunteţi atât de preocupat de acest „imperialism“ ortodox?

M� înţelegeţi greşit. Hristos ne-a zis s� ajut�m s�racii cu tot sufletul şi, în acelaşi timp, a ştiut c� s�racii vor fi mereu cu noi. Ne îndeamn� s� propov�duim Evanghelia la toate popoarele şi, în acelaşi timp, ştie c� toţi oamenii sunt p�c�toşi. Aceasta nu înseamn� imperialism, ci o dovad� de iubire. Înseamn� a realiza valoarea unei perle şi a încerca s� o d�ruieşti celuilalt.
În calitatea mea de medic, prescriu pacienţilor mei cele mai bune medicamente. Ei pot s� le refuze. Ar fi un act de ur�, nu de lips� de atitudine imperialist�, dac� nu le-aş recomanda medicamentul cel mai bun. Este un act de ur� a nu chema pe toţi la Biserica Ortodox�. Nu-i chem�m s� formeze aici un imperiu, ci îi chem�m la împ�r�ţia lui Dumnezeu.


Cine este profesorul Tristram Engelhardt?

„P�rintele fondator al bioeticii americane“, cum este recunoscut Engelhardt, s-a n�scut în 1941, în Texas, SUA, într-o familie cu r�d�cini germane. Medic de profesie, Engelhardt a moştenit pasiunea pentru vindecarea suferinţei de la tat�l s�u, medic internist şi traduc�tor din limba latin� medieval�. A studiat medicina la New Orleans şi Louisiana, şi filosofia în Austin, Texas. Dubla sa specializare, de medic şi de filosof, l-a f�cut s� p�trund� uşor în zona bioeticii. A urmat o ascensiune profesional� rapid�. Engelhardt a fost profesor de medicin� (obstetric� şi ginecologie), profesor de medicin� şi filosofia medicinei la nu mai puţin de şase mari universit�ţi americane. Pân� în prezent a publicat cinci volume proprii şi unul în colaborare şi peste trei sute de studii şi articole de specialitate. Nu în ultimul rând, profesorul este editor principal la „Journal of Medicine and Philosophy“ şi la „Philosophy and Medicine Series“.
Dup� o carier� profesional� prolific� şi în continu� ascensiune şi dup� frecvente contacte cu teologi şi eticieni creştini, devine conştient de rolul vital pe care l-a jucat creştinismul în „fragmentarea moral� modern� şi apoi postmodern�“, iar principiile creştinismului îi devin din ce în ce mai apropiate. Intelectual rasat, profesorul Engelhardt a intrat spre finalul anilor â80 într-o criz� existenţial�. Dup� cum el însuşi a m�rturisit, s-a rugat lui Dumnezeu s�-i releve existenţa unui creştinism autentic, pe care s�-l poat� îmbr�ţişa. R�spunsul avea s�-l afle în cadrul unei vizite la o biseric� din Constantinopol (Istanbul), la periferia Fanarului, când a participat împreun� cu soţia la o liturghie ortodox�. „Mi-am dat seama c�, oricât de s�r�cit şi pus la zid, acolo se g�sea creştinismul autentic“, a declarat profesorul.
Dup� numai trei ani, pe 6 aprilie 1991, americanul s-a botezat creştin ortodox, chiar în ziua de Sâmb�ta Mare, şi a c�p�tat numele de Herman, dup� cel al unui sfânt creştin din Alaska. „Sunt convertit la Ortodoxie nu prin propriile mele puteri, ci prin harul lui Dumnezeu şi vreau s� ştiţi c� sunt mii de texani, mii de americani care se convertesc an de an la Ortodoxie. F�r� Dumnezeu suntem pierduţi. Adev�rul nu este un Ceva, ci un Cineva. El se ascunde în revelaţia personal� a Dumnezeului Treimic. De aceea, pentru c� acesta este sensul adev�rului în Ortodoxie, mulţi se întorc la tradiţia neîntrerupt� a Bisericii din primul mileniu şi îmbr�ţişeaz� credinţa ei“, a explicat profesorul american.


diac. Nicolae DIMA

http://www.ziarullumina.ro/articole;323;1;10831;0;Mii-de-americani-se-convertesc-an-de-an-la-Ortodoxie.html