Parohia "Sfantul Vasile cel Mare" - Buzau

marți, iunie 23, 2015

Biserica Ortodoxă Română sub asediu. O campanie bazată pe minciuni şi dezinformări

Hotnews anunţă cu mândrie bezbojnică: „Încrederea în Biserica Ortodoxă Română este la cel mai scăzut nivel din ultimii 4 ani”. Şi continuă să expună părerile lui Mirel Palada akaturambarr.blogspot.com despre evoluţia acestui fenomen. Nu pot să nu observ o mândrie ascunsă şi o mică bucurie răutăcioasă în modul în care Mirel Palada îşi articulează raţionamentul, se vede că ştirea îi provoacă plăcere. Până la urmă este vorba de încununarea unor eforturi, a unei campanii mincinoase în plină desfăşurare.

Puţină deontologie ştiinţifică

    Când apare o bucurie de genul celei afişate de Mirel Palada nu pot să nu pun sub semnul întrebării probitatea profesională şi ştiinţifică. Sociologul nostru se grăbeşte să pareze un eventual reproş şi ne spune că întrebarea din sondajul lui nu se referă explicit la Biserica Ortodoxă Română, întrebarea e formulată referitor la biserică în general, însă intepretarea lui este ceva de genul: 89% sunt ortodocşi, deci răspunsurile cu scăderea încrederii se referă la Biserica Ortodoxă Română! Fruuumos! Mă întreb ce părere au alţi sociologi de metodologia asta inovatoare. De unde ştie Mirel Palada la ce s-au gândit numeroşii respondenţi când au răspuns la întrebare?!?!? Cu o astfel de putere de pătrundere în minţile oamenilor eu cred că nici nu ar mai avea nevoie să cheltuiască bani pe sondaje, ne spune el direct cum stă treaba. (Şmecheria asta „noi am cercetat în general, dar dacă 89% sunt ortodocşi atunci sigur este vorba de Biserica Ortodoxă Română” o găsim şi la Remus Cernea, dar ajungem şi acolo). Pe scurt: nu se face aşa ceva, să pui în sondaj o întrebare şi să scoţi ştirea bombă dintr-o interpretare din burtă, e pură bătaie de joc.

Alta: nu pot să nu fac legătura între ce spune Mirel Palada referitor la erodarea încrederii în Biserică pe măsura schimbării generaţionale şi un studiu al Fundaţiei Soros din 2011 care ajungea la aceleaşi concluzii, respectiv vedea erodarea încrederii în Biserică drept un fenomen cu desfăşurare în timp. Şi ne mai spune ceva Mirel Palada: scăderea încrederii în Biserică s-a produs în urma campaniei de presă care s-a referit la banii Bisericii Ortodoxe Române. O campanie ridicată pe minciuni şi dezinformări.


Minciuni în serie şi gornişti de presă

    Mecanismul dezinformării puse pe picioare împotriva Bisericii Ortodoxe Române este cel clasic: minciuni şi jumătăţi de adevăr îmbrăcate în forme credibile (multe cifre „exacte” băieţi, multe cifre!) plasate unor gornişti de presă cu acoperire naţională. Apoi toată lumea citează acele cifre mincinoase, toţi ştiu că preoţii primesc salarii de 540 milioane euro, că Biserica a primit 600 milioane euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului etc. Momentul şi metoda au fost alese bine: este criză, toată lumea este atentă la bani – efect maxim.

    Apoi vin gorniştii de presă, printre care s-au strecurat destui bezbojnici gata să ia parte la această mizerie. Nu pot să uit mesajul Ramonei Ursu pe când era redactor şef adjunct la Adevărul de seară, mesaj făcut public de
 
Victor Ciutacu: „Vă propun să facem toți, acolo unde avem cazuri similare, materiale cu scandaluri în care au fost implicați preoți. Ideal este să fie scandaluri sexuale, dar putem băga și altfel de lucruri: bătăi între popi, înjurături, tâlhării, etc. 
Punem materialele pe site, cu fotogalerii, video, inregistrari audio…ce aveti voi… si va linkuiti toti la materialele facute de ADS Bucuresti despre scandalul homosexual cu minori de la Patriarhie – popa Irineu.    Laser, frate! Hai să-i băgăm în hazna pe burtoşii şi bărboşii de popi! Dar să facem un scurt inventar al dezinformărilor propagate împotriva Bisericii Ortodoxe Române în ultimii ani.

În 20 de ani s-au construit mai multe biserici decât şcoli şi spitale

    Aici îmi permit un mic comentariu. Într-adevăr, s-au construit foarte multe biserici după anul 1990. Dar să ne uităm puţin la istorie: în 1948, la instalarea regimului comunist în România trăiau 15 milioane de români, în 1990 erau 23 milioane de români. În perioada regimului comunist nu au fost construite biserici, dimpotrivă, au fost demolate foarte multe. Eu am crescut întro localitate fără biserică şi mai cunoscu multe alte localităţi în care nu au existat biserici înainte de 1990. Cei aproape 8 milioane de români apăruţi în perioada comunistă aveau şi ei nevoie de biserici, de aici a apărut şi frenezia edilitară. Ca să nu mai vorbesc de giganticele cartiere muncitoreşti din toate oraşele care au fost ridicate fără biserici şi care au fost creştinate în ultimii 20 de ani.

    Aceasta ar fi explicaţia, dar să vedem dezinformările bezbojnice. Oricare dintre Martorii lui Remus Cernea poate să bolborosească indignat, printre dinţi şi cu ochii daţi peste cap: în România sunt 18.300 de biserici, 4.700 şcoli generale şi 425 spitale! (cu corolarul subînţeles „dacă ortodocşii sunt majoritari, atunci bisericile sunt ortodoxe”)

    Stai aşa, că nu-i aşa! Conform unei numărători din 2009
 (aici) ortodocşii au 14.574 locaşuri de cult, restul până la 18.300 aparţin altor culte. Dă mai bine „18.300 de biserici”, nu ne încurcăm cu detalii de genul sunt doar 10.580 biserici parohiale ortodoxe (restul până la 14.574 sunt capele, mănăstiri, biserici filiale etc.)

    Dar să ne uităm puţin şi la numărul de localităţi din România: 13.285 de sate, 320 oraşe, 103 municipii plus Bucureşti (2,19 milioane locuitori, peste 10% din populaţia României). Şi acum să numărăm din nou: 13.709 localităţi şi 10.580 biserici parohiale ortodoxe. Deci nu există o biserică în fiecare localitate, mai avem de construit.

    În 2011 Remus Cernea striga tare şi cu forţă că în 20 de ani în România s-au construit 4.000 de biserici, una la două zile. Am demontat aici această dezinformare: afirmaţiile lui Cernea se bazau pe un studiu făcut după ureche, în anul 2005, remestecat în 2010 şi pus pe tapet drept marfă de calitate de toţi rătăciţii de pe internetul românesc. Nu vă mai spun că cercetarea lui Cernea vorbeşte de toată suprafaţa României, dar de fapt a fost făcută în 5 municipii, şi în acelea incomplet. Deci avem un studiu mincinos, vechi – dar scos permanent de la naftalină.


Adevăratele probleme ale şcolilor şi spitalelor, fără legătură cu Biserica

    Şcolile şi spitalele sunt instituţii foarte legate de soarta oamenilor, care sunt extrem de sensibili la aceste chestiuni. Mie unuia mi se pare o mârşăvie să legi aceste probleme de Biserică, însă în acest război total împotriva creştinilor ortodocşi mijloacele nu mai contează.

    Bugetele pentru Ministerul Sănătăţii au fost în jurul a un miliard de euro în ultimii ani (pentru 2013 au primit 2 miliarde euro aici), bugetele Casei Naţionale de Asigurări de sănătate au crescut continuu din 1999 încoace, ajungând la 4 miliarde de euro anual în ultima perioadă 
(aici). Părerea mea este că borcanul de miere este prea mare şi paznicii sunt mânjiţi din cap până-n picioare – dar Biserica Ortodoxă Română chiar nu are nici o vină pentru jaful din domeniul sănătăţii!

    La fel şi cu educaţia: Ministerul Educaţiei a primit în ultimii ani între 3 şi 4 miliarde de euro anual, cum i-au administrat nu ţine de Biserica Ortodoxă Română. Iar despre închiderea şcolilor nu pot să spun decât atât: înainte de 1989 se năşteau în România în medie 360.000 de copii pe an, după 1989 media a scăzut la 200.000 de copii pe an. Este un fenomen absolut normal închiderea şcolilor, fenomen de care sunt responsabili toţi miniştrii Educaţiei (aici), mai ales după ce masiva „generaţie a decreţeilor” a început să părăsească şcolile şi au fost înlocuiţi de copii scăpaţi de valul avorturilor de după 1990.
 
Catedrala Mântuirii Neamului va costa 600 milioane euro de la buget

    Sursa minciunii este tot Remus Cernea. A zăpăcit cifrele astea de mi-a venit şi mie ameţeală. La un moment dat zicea de un miliard de euro, apoi 400 de milioane de euro, până la urmă s-a fixat la 600 milioane euro. Calculele şi cifrele nu au nici o legătură cu realitatea (am demonstrat asta 
aici şi aici). În plus s-a pus în mişcare şi o morişcă internaţională a dezinformării, cifrele au fost fluturate prin presa internaţională în 2011 de nu a mai înţeles nimeni de unde a pornit informaţia. De la buget au plecat pentru Catedrala Mântuirii Neamului câteva milioane de euro, nici vorbă de sutele de milioane şi miliardele vehiculate prin presă (detalii aici, chiar dacă articolul este tendenţios).

Biserica Ortodoxă Română pune monopol pe cimitire

Asta este cea mai frumoasă. Chestiunea stă aşa: mai mulţi investitori au început să îşi facă cimitire private, Biserica Ortodoxă Română i-a oprit pe preoţii săi să slujească la înmormântările din aceste cimitire. Şi aşa au apărut zbieretele: Biserica Ortodoxă Română vrea monopol pe cimitire! Biserica n-are nici o treabă cu cimitirele private, dacă legea le permite investitorii n-au decât să le facă şi să se bucure de ele. Problema este alta: dacă preoţii ortodocşi nu vor sluji la înmormântările din cimitirele private, atunci acestea cam rămân fără clienţi. Aici e buba şi zbieretele vin de la investitori. Băieţii se şi vedeau cu conturile umflate, doar că s-au văzut daţi peste cap şi au început să strige. Până la urmă este dreptul Bisericii să le spună preoţilor unde şi cum să slujească, însă gorniştii de presă din campania bezbojnicilor au prins urma şi au umflat gogoaşa. Nu mai contează că Biserica nu are nici o treabă cu monopolul pe cimitire, important este să fie scandal.

    Apoi a mai picat şi pleaşca incinerării lui Sergiu Nicolaescu. La fel, Biserica are dreptul să le spună preoţilor unde şi cum să slujească – doar că şi acest caz a fost instrumentat împotriva Bisericii Ortodoxe Române, la mijloc fiind şi o confuzie pe care am explicat-o aici.


Cea mai recentă (nu ultima!) dezinformare: 540 milioane euro pentru BOR, de la buget carevasăzică

    Cea mai recentă lovitură a încasat-o Biserica Ortodoxă Română de la Moise Guran, care a plasat pe circuit naţional o altă minciună cu sursa Remus Cernea. Bezbojnicii au emis un comunicat prin care spuneau că Biserica va primi 540 milioane euro de la buget în 2013, o cifră fără nici o legătură cu realitatea. Am demontat aici acest caz, care trebuie băgat în manualul dezinformatorului de presă.

Bani de la buget pentru Biserică?

    Până la urmă este vorba de o dezbatere care ar trebui purtată, doar că nu pe baza unor minciuni. Criticii mei de la comentarii, după ce le demonstrez că dezbaterea se poartă cu cifre mincinoase, îmi spun cu furie „nu contează dacă e vorba de 500 de milioane sau 10 milioane, eu nu vreau să se dea nici un ban de la buget pentru Biserică”. Acesta este unul din efectele campaniei de dezinformare, care întunecă orice urmă de raţiune. Bani de la buget se dau pentru toate bisericile din Europa (vezi aiciunul din puţinele articole oneste asupra acestui subiect ).

    Campania de presă aflată în plină desfăşurare nu este în realitate îndreptată spre declanşarea unei dezbateri – modul în care este purtată discuţia seamănă mai mult cu o execuţie a Bisericii Ortodoxe Române. Nu poţi avea pretenţia să construieşti o dezbatere raţională peste un morman de minciuni.

Discriminare?

    Şi aici mai apare o problemă: corolarul utilizat de Mirel Palada şi Remus Cernea „ortodocşii sunt majoritari, deci noi ne luăm de ortodocşi”. Remus Cernea scria în 2005: „În clipa de faţă, doar Biserica Ortodoxă Română pune în pericol libertatea de conştiinţă şi graniţa firească dintre religios şi secular. Din motivele enumerate anterior, Raportul de faţă se va referi cu precumpănire la BOR.” I-auzi Franţ! Ceva nu este în regulă în amestecul acesta nediferenţiat: când ne convine amestecăm toate cultele la grămadă (vezi mai sus cazul cu numărul bisericilor), dar de fapt noi avem ce-avem cu ortodocşii. Asta nu e bine deloc! Ori eşti bezbojnic adevărat şi te iei de toate cultele (au! aici cam frige…) ori încetezi să mai vorbeşti de principii generale şi generoase, gen libertatea de conştiinţă şi libertatea de exprimare. Plus că mie îmi miroase a discriminare gravă să duci o campanie de presă atât de dură şi pe termen lung împotriva unei singure confesiuni. Poate ar fi cazul de o petiţie către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (sau mai bine nu, dacă îmi amintesc cine sunt şi ce au făcut oamenii de acolo în ultima perioadă, există riscul să se folosească şi ei de corolarul Cernea & Palada “ortodocşii sunt mulţi, deci sunt vinovaţi”).

Şi totuşi, cine plăteşte?

    Am împlinit 11 ani de presă în România. Nu am nici un fel de dovezi, însă din experienţă vă spun că o campanie de anvergura celei desfăşurate împotriva Bisericii Ortodoxe Române nu reprezintă un fenomen spontan. Modul de compunere a mesajelor, direcţionarea lor, alegerea releelor de transmitere, coordonările temporale, sursele mesajelor – toate acestea mă fac să cred că este vorba de o campanie coordonată, cel puţin parţial. Insistenţa apariţiilor în presă, cercetările sociologice pseudo-ştiinţifice paralele sunt chestiuni care mă fac să mă gândesc că există o sursă de finanţare, cineva plăteşte pentru tot circul ăsta. Sigur, există şi mulţi „idioţi utili” cum le spunea Lenin, însă nodul de origine al campaniei pare să fie unul coordonat.

De ce?

    Haideţi să ne uităm pe două hărţi făcute în baza Eurobarometrului din anul 2005. Prima hartă indică procentul celor care cred în Dumnezeu din fiecare ţară. În Uniunea Europeană, România este pe primul loc ca număr de credincioşi. Doar că băieţii care fac aceste hărţi nu sunt tâmpiţi, transmit şi un mesaj dincolo de mesaj. De ce au ales culoarea neagră (sau apropiată de negru) pentru ţările cu mulţi credincioşi?
 

Şi acum harta cu procentul ateilor, în baza aceluiaşi Eurobarometru. Din nou, meta-mesajul: galbenul este o culoare iritantă, nu veţi vedea nicăieri în lume vreun poliţist îmbrăcat în galben, pentru uniformele poliţiştilor sunt alese culori neutre, albastru sau verde. Ateismul stă bine în Franţa, semnalul de alarmă este pentru România, Grecia, Polonia şi Irlanda.
 



Mie îmi este clar de ce. Biserica Ortodoxă Română trebuie să găsească metode pentru a face faţă acestei ofensive. Am întâlnit credincioşi care au început să-mi reproducă raţionamentele propagate cu atâta insistenţă în campania bezbojnicilor, lumea virtuală a început să aibă efecte în lumea reală.

Multumim pentru sursa: george-damian.ro

O comunicare mai amplă pentru o misiune mai dinamică (în spațiul virtual)

Hristos a înviat!
În aceste zile luminate de sărbătoarea Învie­rii Domnului, tro­pa­rul de biruinţă „Hris­tos a în­viat din morţi cu moar­tea pe moar­te călcând“ bine­ves­teşte lumii întregi, în toate limbile pă­mân­tului şi prin toate mij­loacele de comunicare, bucuria vieţii veş­nice, dă­ruită oamenilor. Chiar dacă multe s-au schimbat în lume în ultimii două mii de ani, fidelitatea mărturisitoare a Bisericii întru lumina lui Hris­tos Cel răstignit şi înviat ne păs­trea­ză mereu aproape de Izvorul Vieţii. Pentru că „Hristos, ieri şi azi şi în veci, este Acelaşi“  (Evrei 13, 8).
Globalizarea economică, mobilitatea populaţiei şi dez­vol­­ta­rea rapidă a mijloacelor de co­mu­­nicare au provocat, mai ales în ultimele decenii, mu­taţii ma­jo­re în viaţa oamenilor, cu conse­cinţe asupra con­textului social în care Biserica îşi desfăşoară mi­siunea ei mântuitoare. Acce­le­rarea ritmului de viaţă al persoanelor, relativizarea timpului şi a spaţiului în raporturile dintre comunităţile statale, cul­turale şi religioase influ­en­ţează direct men­ta­li­tă­ţile tra­diţionale şi comportamentele sociale. De aceea, mondiali­za­rea comu­ni­că­rii prin extinderea globală a mass-mediei şi a reţelelor digitale repre­zin­tă o temă comună de cerce­tare, reflecţie şi acţiune pentru toate Bisericile Ortodoxe locale.
Cuvântul Domnului Iisus Hris­tos: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evan­ghe­lia la toată făptura“ (Mar­cu 16, 15), se extinde astăzi şi asupra universului cultural şi informaţional. Consecventă zelului misionar al Sfinţilor Apostoli şi al Sfinţilor Părinţi, Biserica noastră are datoria de a înţelege modul de func­ţionare a societăţii infor­ma­ţi­onale din zilele noastre, pentru a folosi cu discernământ mij­loa­cele de comunicare spre a comu­ni­ca valorile Ortodoxiei şi de a in­tra în reţelele de socializare pentru întâlnirea cu omul de astăzi, utilizator de noi teh­no­lo­gii comu­ni­ca­ţi­o­nale în Areo­pa­gul modernităţii.
Utilizarea media digitală în lucrarea pastoral-misionară pre­supune respon­sabilitate eclesială şi înţe­lepciune pastorală, deoarece, deşi o teh­no­lo­gie nouă oferă oamenilor noi posibilităţi de dezvoltare, to­tuşi ea poate adu­ce şi noi pro­vocări sau pericole în privinţa păstrării valori­lor spirituale, culturale şi sociale tra­di­ţi­o­na­le ale persoanelor şi popoa­relor. În acest sens, re­ţe­lele de socializare pot contribui la o mai bună cu­noaştere reci­pro­că a dife­rite­lor tradiţii şi la consolidarea comunităţilor de credinţă, dar multitudinea de idei şi opinii exprimate liber în spaţiul virtual trebuie supusă me­reu unei analize critice şi se­lec­tive, potrivit valorilor permanente ale credinţei şi moralei creştine.
Salutăm iniţiativa  Insti­tu­tului „Sfântul Maxim Grecul“ de a organiza o conferinţă inter­na­ţi­onalădespre media digitală şi pastoraţia ortodoxă, la Atena, în perioada 7-9 mai 2015, felicităm pe organizatori şi dorim mult suc­ces în desfăşurarea lucră­ri­lor conferinţei.
Pomenim cu evlavie liturgică pe Sfântul Apostol şi Evang­he­list Ioan şi ne rugăm lui Dum­nezeu să dăruiască tuturor par­ti­cipanţilor lumina şi bucuria lui Hristos Cel înviat, ca să lucreze pentru intensificarea misiunii Bise­ricii în societatea de azi.
† Daniel
Patriarhul României
Mesaj transmis la Prima Con­fe­rinţă internaţională despre media di­gi­­tală şi pastoraţia ortodoxă, Atena, 7-9 mai 2015. Delegaţii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment sunt: Preasfinţitul Părinte Visa­rion, Episcopul Tulcii, şi pr. Nicolae Das­călu, consilier patriarhal coordonator al Centrului de Presă BASILICA.
Sursa: http://ziarullumina.ro/



miercuri, iunie 10, 2015

ASOCIAŢIA AUTOINTITULATĂ MITROPOLIA AUTONOMĂ DUPĂ VECHIUL CALENDAR „EPISCOP GHERASIM” NU ARE CALITATE DE ASOCIAŢIE RELIGIOASĂ ŞI NU ESTE RECUNOSCUTĂ CANONIC DE BISERICA ORTODOXĂ

Întrucât pe site-ul de prezentare al asociaţiei Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar „Episcop Gherasim” şi în declaraţiile publice ale reprezentanţilor acesteia sunt folosite o seamă de dezinformări cu scopul precis de a crea aparenţa de legalitate şi canonicitate (legătura şi recunoaşterea din partea Bisericii Ortodoxe), în urma solicitării Patriarhiei Române a poziţiei oficiale din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, Patriarhiei Ecumenice şi Bisericii Ortodoxe din America (OCA), faţă de această pretinsă Mitropolie, pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm:
1. Conform răspunsului Secretariatului de Stat pentru Culte, asociaţia Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar „Episcop Gherasim” nu are calitatea de asociaţie religioasă, conformLegii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor şi, ca atare, nu figurează în Registrul asociaţiilor religioase. Înfiinţarea acestei asociaţii s-a făcut fără acordulSecretariatului de Stat pentru Cultecare nu a emis avizul consultativ prevăzut la articolul 41, aliniatul 2, litera D, din Legea 489/2006 de înfiinţare/transformare a Asociaţiei Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar „Episcop Gherasim” în asociaţie religioasă.
 Această asociaţie funcţionează ca asociaţie cu personalitate juridică înfiinţată în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţiiact normativ care menționează explicit în articolul 1, aliniatul 3, că aceste prevederi nu se aplică pentru înfiinţarea de culte religioasePrin urmare, această asociaţie nu poate desfăşura activităţi religioase, cultice sau liturgice.
2. Asociaţia Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar „Episcop Gherasim” invocă în susţinerea pretinsei sale canonicităţi un tomos de recunoaştere a autointitulatului mitropolit Gherasim Bratu din 14 august 2012, însă persoana menţionată ca semnatar al acestui tomos, mitropolitul primat Ioan de New York, nu face parte din Biserica Ortodoxă din America, conform răspunsurilor oficiale primite de Patriarhia Românădin partea Bisericii Ortodoxe din America (OCA) şi a Patriarhiei Ecumenice.
3. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi (cu sediul la Chicago) şi Episcopia Ortodoxă Română din America (cu sediul la Jackson, Michigan) nu se află în comuniune cu asociaţia Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar „Episcop Gherasim” şi nici nu au vreo legătură cu aceastacare în mod fals se referă la astfel de legături pe site-ul ei de prezentare.
Aşadar, Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar „Episcop Gherasim” nu este o asociaţie religioasă, cum în mod fals şi abuziv pretinde, nici nu are vreo legătură oficială cu vreo Biserică Ortodoxă canonică şi nici nu este recunoscută ca parte a Bisericii Ortodoxe de pretutindeni (universale).
Mai mult, şi datele personale postate despre aşa-numitul „episcop Gherasim” sunt false, în sensul că acesta nu a fost hirotonit canonic diacon sau preot şi nici nu a fost călugărit în Mănăstirea Balamuci (Sitaru) din Arhiepiscopia Bucureştilor.
Prin urmare, Sfântul Sinod recomandă credincioşilor ortodocşi să nu se lase înşelaţi de afirmaţiile reprezentanţilor acestei asociaţii, când aceştia le propun participarea la slujbele lor religioase (cultice sau liturgice), deoarece această grupare nu este canonică şi nici nu are dreptul legal de-a oficia slujbe religioase pe teritoriul României. (Biroul de presă al Patriarhiei Române)
Sursa: basilica.ro