Nikola Tesla: „Ceea ce un om numeşte Dumnezeu, un altul numeşte legile fizicii…”

Evoluţia umanităţii a cunoscut salturi remarcabile, datorate scânteii de geniu a unor savanţi ce au reuşit să realizeze în cursul unei vieţi lucruri imposibile vreme de mii de ani, precum Arhimede, da Vinci, ori Edison. Despre Nikola Tesla s-a vorbit mai puţin, întrucât însuşi firea bizară a acestui savant l-a făcut puţin popular în epocă. Considerat prin excelenţă tipul geniului neînţeles de contemporanii săi, Tesla îşi relevă astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la moarte, întreaga măsură a capacităţii sale creatoare. Ceea ce nimeni nu a putut descifra însă este cât de departe ar fi ajuns acest „geniu nebun” cu cercetările sale, dacă destinul i-ar fi permis…

Minunile din viaţa sa

Născut în noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, la Lika, o regiune muntoasă din Balcani, Nikola Tesla a fost, la origine, sârb. Tatăl sau, Milutin, urmase un an şcoala militară, apoi se transferase la seminarul teologic din Viena, fiind hirotonit în 1845. Încă din anii de gimnaziu, Nikola s-a făcut remarcat ca un „copil minune”, abilitatea lui de a face în minte calcule dificile lăsându-i pe profesori cu gurile căscate. Tot din această perioadă datează şi primul episod straniu din viaţa sa: în momentul când a văzut, într-o litografie din cartea de geografie cascada Niagara, micului Nikola i-a apărut brusc în minte imaginea unei uriaşe roţi de oţel învârtită de apele vijelioase.

Ajuns acasă, i-a dezvăluit viziunea tatălui sau şi i-a spus că într-o zi va ajunge în America şi va captura energia cascadei în acest fel. Părintele l-a privit îngăduitor, convins că sunt doar fantezii copilăreşti, şi că, la maturitate, Nikola îi va da ascultare şi se va face preot. Dar copilul nu avea nici cea mai mică înclinaţie spre cele sfinte şi totuşi, nu îndrăznea să încalce porunca tatălui sau. Intervine al doilea episod bizar: Nikola se îmbolnăveşte de holeră şi, aproape muribund, îşi pune tatăl să promită că, dacă va scăpa cu viaţă, îi va permite să devină inginer, cum îşi dorea. Preotul înalţă rugăciuni pentru salvarea fiului şi Nikola se vindecă iar părinţii îl lasă să se înscrie la Şcoala Politehnică din Graz, pentru a studia ingineria.

„Nu cunosc decât doi oameni geniali pe lume: Edison şi Tesla”

După absolvirea acestei instituţii, este angajat la o companie din Budapesta, unde face primele schiţe ale motorului cu inducţie, o descoperire tehnologică menită să schimbe lumea. Imediat, este angajat de o altă companie de electricitate, de astă dată din Franţa, la Strasbourg, unde construieşte o centrală electrică revoluţionară, atrăgând atenţia lui Charles Batchelor, asistent al marelui inventator american Thomas Alva Edison. În 1884, Batchelor îi oferă o scrisoare de recomandare către Edison, personal. Din nou, intervine un episod ciudat: în gara Le Havre, nişte hoți îi fură distratului Tesla haina, cu tot cu bani şi cu biletul de transatlantic. Ameninţat să rateze călătoria, tânărul îl imploră pe căpitanul vasului să-l primească la bord şi acesta, impresionat, acceptă în cele din urmă. La 28 de ani, Nikola Tesla debarcă la New York având în buzunare patru cenţi, un carneţel cu calcule matematice, schiţa unui aparat de zbor şi scrisoarea de recomandare, în care Batchelor scrisese: „Dragul meu Edison, nu cunosc decât doi oameni geniali pe lume. Unul eşti tu, celălalt este puştiul din faţa ta”…

Intuind şi el, instantaneu, în tinerelul cu mustaţă şi ochi ageri ce stă stingher în faţa sa, un rival periculos, Edison îl primeşte cu răceală dar acceptă totuşi să-l angajeze, ca inginer electrician. Că americanul avusese dreptate să se teamă de geniul tânărului emigrant se va vedea peste doar câteva săptămâni, când generatorul Edison cu care era înzestrat transatlanticul Oregon se defectează, ameninţând ca un bănos voiaj peste Atlantic să fie amânat. Toţi spun că reparaţia nu se poate efectua în mai puţin de o săptămâna. Or, întârzierea ar fi produs armatorilor pagube de sute de mii de dolari. Tesla cere să fie trimis pe vas, spre a repara scurt-circuitul iar Edison, strâns cu uşa, îi promite o primă de 50.000 de dolari dacă vaporul va pleca la timp; după ce descoperă cauza, în distrugerea unor spire din bobina generatorului, Tesla rebobinează dispozitivul, muncind ca un Sisif, o zi şi o noapte, fără odihnă. De altfel, ritmul său de lucru îi sperie pe colegi: îi erau suficiente trei ore de somn pe noapte şi a păstrat acest ritm infernal, fără să simtă oboseală, până la bătrâneţe. Un adevărat extraterestru… Dar poate tocmai fiindcă era atât de „nepământean”, Tesla era şi uşor de păcălit. Când îşi cere răsplata, Edison îl ironizează: a fost o glumă. „Când ai să devii cu adevărat un american, ai să poţi pricepe o glumă americană”.

Curent alternativ versus curent continuu

Şocat şi dezgustat, tânărul îşi scrie demisia şi se angajează la o companie de construcţii, unde, timp de câteva săptămâni, va săpa şanţuri pentru canalizarea oraşului New York. Dar nu va rămâne mult la munca de jos, căci un grup de investitori, intuind geniul său, îl sponsorizează, încurajându-l să-şi deschidă propria firmă – Tesla Electric Light Company. Tânărul inventează imediat un bec superior, ca eficienţă şi design, celor realizate până atunci de Edison şi compania – al cărui preşedinte era doar cu numele – se umple de bani. Desigur, Tesla nu se alege decât cu faima… Dar norocul lui e pe cale să se schimbe. A.K. Brown, directorul importantei companii de electricitate Western Union îi încredinţează o suma considerabilă, pentru ca Tesla să-şi poată pune în practică ideea construirii unui motor cu curent alternativ. Un industriaş din Pittsburgh, George Westinghouse, intuind importanţa descoperirii pentru transmiterea informaţiilor la distanţă, vine în laboratorul lui Tesla şi cumpără patentul, pentru suma de 60.000 de dolari. Savantul investeşte toţi banii în dotarea laboratorului, fiind apoi împrumutat de prieteni pentru a nu muri de foame…

Geniu pustiu

Triumful lui Tesla va veni la 1 mai 1893, când la inaugurarea Expoziţiei Columb (se împlineau patru sute de ani de la descoperirea Americii), preşedintele Grover Cleveland apasă pe un buton, aprinzând astfel o sută de mii de lămpi incandescente, create de savantul din Balcani! Pe 16 noiembrie 1896, un nou triumf: prima hidrocentrala din lume este pusă în funcţiune, folosind, aşa cum visase Tesla în copilărie, forţa apelor vijelioase ale Niagarei. America era la picioarele „geniului extraterestru”. Urmează apoi unul dintre cele mai misterioase episoade din viaţa lui Nikola Tesla: experimentul Colorado. Inventatorul realizează un fulger artificial, lung de peste 40 de metri, tunetul produs de el auzindu-se la 50 km depărtare! Tesla va continua seria acestor experimente neobişnuite. Descoperind frecvenţa de rezonanţă a pământului, el reuşeşte să provoace un seism artificial, plasând în sol un oscilator care rezona cu aceeaşi frecvenţă cu a planetei. În primii ani ai secolului XX, Tesla prezice că vremea va putea fi controlată cu ajutorul energiei electrice şi propune implementarea unui sistem global de comunicaţii fără fir, cu multe decenii înainte de apariţia Internetului… Dar ideile sale erau prea avansate şi mulţi îl consideră nebun.

Cu câţiva ani înainte ca englezii să pună în funcţiune radarul, Tesla îi descrie principiile, dar îşi abandonează cercetările în această privinţă, convins că descoperise o nouă sursă de energie, o „rază mortală” care concentra fascicule de particule prin aer şi genera o asemenea energie încât putea doborî „o flotilă de 10.000 de avioane inamice la o distanţă de 250 mile”! O asemenea armă ar fi descurajat, credea Tesla, dorinţa oricărui stat de a comite agresiuni asupra altuia. Cei mai interesaţi de proiect se arată nu americanii, nici britanicii, ci… sovieticii, care chiar îi înaintează un cec de 25.000 de dolari pentru a pune la punct un prototip. Dar Tesla nu va mai putea să-şi pună în practică ideile, întrucât pe 7 ianuarie 1943 trupul lui neînsufleţit este găsit într-o camera a hotelului New Yorker.

http://www.istorie-pe-scurt.ro